Terorismul - Ultima Solutie?

Dr. Cristian BARNA
TERORISMUL - ultima solutie"
Editura TOP FORM, Bucuresti, 2006
A sosit timpul unei reflectii cat mai sistematice, iar cartea de fata tocmai asta ne propune.
Terorismul este A®n mare parte un a€œfapt sociala€ relativ recent, chiar daca pot fi identificate A®n istorie manifestari relativ similare. Formele asa-zisului a€œterorism noua€ au luat o asemenea amploare si au generat consecinte atat de profunde A®ncat se afla A®n prim-planul agendei politice, economice, militare sau sociale a organizatiilor interguvernamentale si nationale. Noul terorism a A®nceput sa afecteze viata noastra de zi cu zi. Actorii guvernamentali au trebuit sa elaboreze strategii antiteroriste, agentiile interguvernamentale, cum ar fi ONU sau Comisia Europeana, au ajuns sa se implice A®n promovarea unei sustinute lupte contra fenomenului terorist fie prin mobilizari de forte, fie prin adoptarea unor documente cu valoare juridica internationala. Toate acestea au precedat analiza academica. Actiunea propriu-zisa a precedat reflectia sistematica, bazata pe cercetare. De aceea cred ca putem vorbi de un decalaj A®ntre formele efective ale terorismului si antiterorismului, respectiv cadrul legal-institutional al raportarii la acestea si cunoasterea stiintifica a domeniului.
Conceperea terorismului este departe de a fi inocenta ideologic. AŽn definirea acestuia pentru ratiuni juridice sau politice, A®n constructia de strategii uni- sau multilaterale de abordare sau pur si simplu A®n circumscrierea unui act ca terorist si, deci, lipsit de legitimitate sau ca saturat de legitimitate politica si militara, criteriile de departajare sunt esentiale. Granitele terorismului se pot schimba A®n functie de criteriile de valoare cu care se opereaza si de ideologia luata ca referinta.
Analiza cadrului institutional international de combatere a terorismului este si ea pe cat de originala, pe atat de exhaustiva. Din aceasta analiza as selecta modurile A®n care autorul se refera la implicarea mass-media si la raportul dintre respectarea drepturilor omului si unele prevederi ale strategiilor antiteroriste. Probabil ca acestea vor reveni de acum tot mai insistent A®n analize,Cartea sa am putea spune ca este, pe de o parte, o monografie sociologica consacrata terorismului ca fenomen social. Abordarea institutionala s-a dovedit a-i oferi fundamentele conceptuale adecvate.
Abordarea sociologica este complementara cu cea istorica si politologica. Mai mult, consider ca aceasta carte poate contribui atat la informarea unui numar cat mai mare de cercetatori interesati de domeniu cat si la fundamentarea unor decizii privind elaborarea de strategii nationale antiteroriste si de strategii individuale de gestionare a riscurilor sau amenintarilor teroriste